Ce este testul Hess Lancaster?
Testul Hess Lancaster este o modalitate de examinare a funcționării mușchilor oculomotori – cei care sunt responsabili cu mișcarea globului ocular, și a motilității oculare în nouă poziții de diagnostic a privirii. Acest test este folosit în mod special pentru diagnosticarea unor anomalii la nivelul motilității extrinseci oculare, cum ar fi strabismul sau paralizia oculară. Examinarea poate fi repetată pentru a observa evoluția procesului patologic în timp, mai ales în cazul unei paralizii.
Scurtă istorie a acestui test
S-a vorbit pentru prima dată despre această investigație în anul 1908, însă ulterior, medicul și neurofiziologul elvețian Walter Rudolf Hess (câștigător al Premiului Nobel pentru medicină în anul 1949), și oftalmologul american Walter Rackett Lancaster au adus modificări semnificative acestui test pentru a-l aduce la forma actuală. Drept urmare, testul poartă numele celor doi medici – Hess Lancaster.
Cum se realizează testul Hess Lancaster?
În timpul acestui test, pacientul este rugat să poarte o pereche de ochelari cu lentile diferite – o lentilă va fi de culoare roșie, iar cealaltă lentilă de culoare verde. Pacientul va sta la o distanță de aproximativ un metru față de un ecran pătrat. Pe suprafața acestui ecran va fi proiectat un fascicul de lumină roșie în diferite poziții, iar pacientul va trebui să suprapună fasciculul verde al lanternei pe care a primit-o înaintea testului peste proiecția luminii roșii. Partea care ne interesează este la nivelul ochelarilor. Prin lentila roșie, pacientul vede doar pata roșie proiectată pe ecran, în timp ce prin lentila verde observă doar punctul verde al lanternei sale.
În cazul în care vederea este normală, graficul rezultat în urma acestui test va fi un păstrat regulat (format din punctele proiectate) suprapus pe ecranul pătrat, de formă și dimensiune identice pentru ambii ochi. Dacă graficul este modificat, este un indiciu al unei posibile paralizii sau a unei activități reduse a mușchilor oculomotori.